Entre el rechazo y la aceptación. Reflejos literarios de la Rumanía poscomunista

  1. Alba Diz Villanueva 1
  1. 1 Universidad Complutense de Madrid
    info

    Universidad Complutense de Madrid

    Madrid, España

    ROR 02p0gd045

Revista:
Tiempo devorado: revista de historia actual

ISSN: 2385-5452

Año de publicación: 2023

Título del ejemplar: Després del terratrèmol. Literatures balcàniques, 1990-2023

Volumen: 8

Número: 2

Páginas: 111-132

Tipo: Artículo

DOI: 10.5565/REV/TDEVORADO.201 DIALNET GOOGLE SCHOLAR lock_openAcceso abierto editor

Otras publicaciones en: Tiempo devorado: revista de historia actual

Resumen

El presente artículo se propone analizar un corpus de textos prosísticos (novela, fundamentalmente, pero también relato, diario y ensayo) de la literatura rumana de las últimas décadas que evidencian algunos de los cambios sociales, económicos y políticos más importantes por los que ha atravesado Rumanía desde la Revolución de diciembre de 1989. El objetivo, por tanto, es ver de qué manera la historia reciente —o, al menos, una parte de ella— se refleja literariamente; de qué manera los escritores plasman o recrean el presente y el pasado más próximo del país: desde la confesión o testimonio hasta la deformación paródica, pasando por el realismo.

Referencias bibliográficas

  • Anițoi, Galina (2022), “Personajul tranziției. Drama emigrantului în romanele Fetița care se juca de-a Dumnezeu de Dan Lungu și Tötentanz sau viața unei nopți de Claudia Parto-le”, en Liliana Popovschi (ed.), Filologia modernă: realizări şi perspective în context euro-pean, Chişinău, Pro Libra, 2022, pp. 224-233.
  • Bănică, Mirel (2009), “Identitatea oraşului: Între istorie şi memorie: Piaţa Universităţii, Bucureşti”, Revista 22, pp. 282, http://www.revista22.ro/22-plus-nr-282--identitatea-orasului-ntre-istorie-simemorie--piata-universitatii-bucuresti-6727.html
  • Birtocean, Maria (2016), “Receptarea traducerilor romanului Sunt o babă comunistă! în perspectiva World Literature”, Revista Vatra, pp. 3-4, https://revistavatra.org/2016/05/24/
  • Boia, Lucian (2016), Strania istorie a comunismului românesc (și nefericitele ei consecințe), București, Humanitas.
  • Braniște, Lavinia (2014), Escapada, Iași, Polirom.
  • Braniște, Lavinia (2021 [2019]), Sonia ridică mâna, Iași, Polirom.
  • Braniște, Lavinia (2022), Interior cero, Madrid, Automática, traducción de Borja Mozo Mar-tín.
  • Cărtărescu, Mircea (2005), Jurnal I. 1990-1996, Bucureşti, Humanitas.
  • Cărtărescu, Mircea (2016), El ojo castaño de nuestro amor, Madrid, Impedimenta, traduc-ción de Marian Ochoa de Eribe.
  • Cărtărescu, Mircea (2017), Peisaj după isterie: articole, 2007-2017, Bucureşti, Humanitas.
  • Câmpeanu, Iulia Maria (2016), “The Ostalgic Novel in the Postcommunist Romanian Liter-ature”, en Iulian Boldea (coord.), Globalization and National Identity. Studies on the Strat-egies of Intercultural Dialogue, Târgu Mureș, Arhipelag XXI, pp. 1296-1302.
  • Chiorean, Maria (2021), “Martori necesari ai societății contemporane în proza Laviniei Braniște”, Revista Vatra 5-6, pp. 99-103.
  • Cimpoeșu, Petru (2015), Celălalt Simion, Iași, Polirom.
  • Deletant, Dennis (2006), România sub regimul comunist, Bucureşti, Fundația Academia Civică.
  • Dumbrăveanu, Gheorghe (coord.) (1990), Piața Universității, Bucureşti, CORESI.
  • Durandin, Catherine & Petre, Zoe (2010), România post 1989, Iași, Institutul European, traducción de Zoe Petre y Marina Mureșanu-Ionescu.
  • Dragomir, Elena (2009), “Explaining Communist Nostalgia in Romania: Some Empirical Evidence”, Valahian Journal of Historical Studies, 12, pp. 7-28.
  • Farmatu, Teona (2021), “Ficțiune identitară, anticapitalism și postranziție incipientă. Cazul Interior zero”, Revista Vatra 5-6, pp.103-109.
  • Ganea, Tudor (2021), Cântecul păsării de plajă, Iași, Polirom.
  • Goldiș, Alex (2020), “Traumă și memorie în literatura română postdecembristă”, en C. Braga (coord.), Enciclopedia imaginariilor din România. Vol. I. Imaginar literar, Iaşi, Polirom, pp. 377-391.
  • Horváth, István & Anghel, Remus Gabriel (2009), “Migration and Its Consequences for Ro-mania”, Comparative Southeast European Studies, vol. 57, n. 4, pp. 386-403.
  • Ilie, Emanuela (2011), “Profeţi şi alienaţi din timpul diez”, en Eugen Munteanu (ed.), Receptarea Sfintei Scripturi: între filologie, hermeneutică şi traductologie, Iași, Ed. Univ. Alexandru Ioan Cuza, pp. 248-258.
  • Iovănel, Mihai (2021), Istoria literaturii române contemporane: 1990-2020, Iași, Polirom.
  • Lungu, Dan (2009), ¡Soy un vejestorio comunista!, Valencia, Pre-Textos, traducción de Joa-quín Garrigós.
  • Lungu, Dan (2018 [2014]), Fetița care se juca de-a Dumnezeu, Iași, Polirom.
  • Mihăilescu, Dan C. (2006): Literatura română în postceaușism, Iaşi, Polirom.
  • Mironescu, Andreea (2015a), “Romanul tranziţiei ca hipertext”, Anuar de Lingvistică și Istorie Literară, LV, pp. 167-175.
  • Mironescu, Andreea (2015b), “Literatura ca memorie culturală: romanul românesc în postcomunism”, Philologica Jassyensia, XI (2), pp. 93-101.
  • Morariu, Măriuca (2012), “From Condemnation to Melancholy. Alternative Meanings of Post-Communist Nostalgia in Romania Beyond the Official Anti-Communist Discourse”, Studia Politica. Romanian Political Science Review, 2, pp. 289-308.
  • Murgescu, Bogdan (coord.) (2007), Revoluția Română din Decembriei 1989. Istorie și me-morie, Iași: Polirom.
  • Niţulescu, Ioana (2008), “Piaţa Universităţii: comemorările Revoluţiei între legitimizare şi uitare”, Observator cultural, 427 http://www.observatorcultural.ro/articol/piata-universitatii-comemorarilerevolutiei-intre-legitimizare-si-uitare-2/
  • Roman, Monica & Voicu, Cristina (2010), “Câteva efecte socioeconomice ale migraţiei forţei de muncă asupra ţărilor de emigraţie. Cazul României”, Economie teoretică şi apli-cată, Volumul XVII, No. 7(548), pp. 50-65.
  • Sandu, Dumitru (2018a), “Migrația internă dominată de drumul spre sat (1990-2016)”, en Vasile Ghețău (coord.), Demografia României, București, Editura Academiei Române, pp. 222-244.
  • Sandu, Dumitru (2018b), “Migrația temporară în străinătate”, en Vasile Ghețău (coord.), Demografia României, București, Editura Academiei Române, pp. 245-278.
  • Stan, Apostol (2013), România- decembrie 1989: enigme ale revoluției?, Bucureşti, Saeculum I.O.
  • Stefanescu, Barbu (2004), “La transición de la dictadura a la democracia. El caso de Ru-manía”, Pasado y memoria. Revista de historia contemporánea, 3, pp. 5-28.
  • Suceavă, Bogdan (2005): “Cînd discutam despre ficțiunea politică?”, Observator cultural, 256 https://www.observatorcultural.ro/articol/cind-discutam-despre-fictiunea-politica-2/
  • Suceavă, Bogdan (2010 [2004]), Venea din timpul diez, Iași, Polirom.
  • Suceavă, Bogdan (2019 [2010]), Noaptea când cineva a murit pentru tine, Iași, Polirom.
  • Șoșea, Cristina, Popescu, Liliana & Iordache, Costela (2018), “Post-communist Romanian migration patterns: dynamics and territorial perspectives”, Forum geografic. Studii și cercetări de geografie și protecția mediului, vol. XVIII, 2, pp. 170-184.
  • Truţă, Liliana (2008): “Frumuseţea unei lumi ciobite şi neîntregi”. Revista Vatra, 4, pp. 54-57.
  • Ulrich, Louis et al. (2011), Al patrulea val. Migraţia creierelor pe ruta România-Occident, Bucureşti, Fundaţia Soros România.
  • Verdery, Katherine (1994), Compromis și rezistență. Cultura română sub Ceaușescu, București, Humanitas.
Fuente de los datos: Dialnet